Statutul

Capitolul I.

Dispoziţii generale

A.  Denumirea, semnul permanent (stema), semnul electoral, imnul și steagul partidului

Art. 1  Denumirea partidului este:Partidul Comunist Român, prescurtat PCR.

Art. 2  Semnul permanent al PCR este reprezentat de simbolurile: secera si ciocanul, încadrate lateral de două spice arcuite avînd în partea superioară, între spice, denumirea prescurtată. Reprezentarea grafică, alb-negru şi color se află la anexa 1
Semnul permanent este și Semn electoral.

Art. 3  Steagul PCR este de culoare roşie, în centru având imprimat semnul permanent. Reprezentarea grafică, alb-negru şi color se află la anexa 1

Art. 4 Imnul  PCR este cîntecul “Internationala”.

Art. 5 Sediul central al PCR se află în municipiul Bucureşti,sector 2, Aleea Ilia, nr.4, bl.58C,sc.A,et.4, ap.25.

B.Definire scop şi obiective
Art. 6  PCR  este un partid al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, toţi cei ce cu mintea şi braţele contribuie la progresul social. 

Are ca doctrină marxismul şi alte concepte moderne, teoretice şi practice, de construire a socialismului.

Scopul imediat al P C R este: edificarea unei societăţi democratice, libere si prospere în România, premisă fundamentală a trecerii spre o societate de tip socialist, bazată în principal, pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie.

Scopul final al P C R este construirea unei societaţi bazată pe o înaltă conştiinţă a oamenilor, fraternitate, libertate individuală si egalitate socială, societatea comunistă

Art. 7   PCR se constituie pe baza liberei adeziuni a cetăţenilor români cu drept de vot, fără deosebire de rasă, naţionalitate, religie, sex, origine socială sau avere, care sunt de acord şi dispuşi să susţină, promoveze şi apere,  scopul şi obiectivele prevăzute în Statutul şi Programul său politic.

Art. 8   PCR se pronunţă si acţionează în întreaga sa activitate pentru:
1)   respectarea Constituţiei şi a legilor ţării;
2)   forma de stat, Republica;
3)   existenţa şi respectarea pluripartidismului, ca expresie a democraţiei politice;
4)   apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale, a unităţii şi integritaţii teritoriale a ţării, a ordinii de drept.

Art. 9  PCR îşi asumă continuitatea experienţei  teoretice şi practice, a mişcării muncitoreşti, socialiste şi comuniste din Romănia, a obiectivelor şi idealurilor acesteia. Este continuatorul în fapt al Partidului Comunist Român întemeiat la 8 mai 1921.

Art.10 Partidul Comunist Român se opune totalitarismului, discriminării de orice tip. Se pronunţă pentru o societate democratică, pluralistă, în care drepturile si libertăţile cetăţeneşti sunt garantate de Constituţie, iar poporul este suveran.

Art.11 PCR prin întreaga sa activitate urmăreşte numai obiective politice, în conformitate cu normele de drept, Statutul şi Programul său politic.

C.Democraţia de partid

Art.12 Întreaga activitate internă de partid în PCR se desfăşoară conform voinţei majorităţii membrilor săi, exprimată în organele colective de conducere sau prin referendum.

Art.13 Conducerea activităţii partidului are la bază principiile democratiei participative si al centralismului democratic. Astfel, hotărîrile privind programul, statutul, alegerea sau reafirmarea încrederii în organele de conducere executive, individuale sau colective, se iau de jos în sus, prin vot secret, în cadrul Adunărilor Generale sau a unui  referendum, iar deciziile privind punerea în aplicare a acestora se iau de sus în jos, ierarhic, fiind obligatorii pentru toţi membrii partidului sau numai celor cărora se adresează în mod concret, după caz, în conformitate cu prevederile statutare.

Art.14 Referendumul se organizează în următorele situaţii:
a)  cînd în cadrul partidului se manifestă divergenţe de opinii asupra unor probleme importante   pentru activitatea de partid şi care, nerezolvate în mod democratic, pot afecta unitatea şi stabilitatea partidului, în întregul său, zonal sau local;
b)  cînd este solicitat un vot de încredere pentru organele de conducere executive, inclusiv al Comitetului Central;
c)  în orice altă situaţie prevăzută de statut.

Art.15  Referendumul poate fi solicitat de :
A. La nivel naţional de:
a)  cel puţin o treime din membrii Comitetului Central;
b)  cel puţin o treime din membrii Comitetului Politic Executiv;
c)   cel puţin 30 de  Org.  de Bază, din cel puţin 10 judeţe şi cel puţin 2 O.B.din fiecare judeţ;
d)  Prim-Secretarul Comitetului Central.

B. La nivel judeţean sau a municipiului Bucureşti de:
a)   cel puţin 100 de membri din cel puţin 10 O.B., câte minimum 7 membri din fiecare O.B.;
b)   cel puţin o treime din membrii Comitetului Judeţean sau al municipiului Bucureşti;
c)   Prim-Secretarul Comitetului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

C.  La nivel local(comună, oraş, municipiu sau sector al mun.Bucureşti)de:
a) cel puţin o treime din membri, a cel puţin două O.B. şi cel puţin 5 membri din fiecare   organizaţie;
b)  cel puţin o treime din membrii Comitetului Organizaţiei Locale;
c)  Prim-Secretarul Comitetului Organizaţiei Locale.

D. La nivel Organizaţie de Bază de:
a) cel puţin o treime dintre membrii organizaţiei;
b) de cel puţin un membru al Biroului O.B.;
c) de Secretarul O.B.

Art 15 bis    Solicitanţii referendumului trebuie să indeplinească următoarele condiţii:
a)  să se constituie în grup, pe bază de tabel şi semnătură cu excepţia prim-secretarilor;
b)  să fie membri ai partidului de cel puţin un an;
c)  să aibă cotizaţia de partid achitată la zi.

Art.16  Regulamentul de organizare a referendumului se adoptă de către Comitetul Central  cu votul majorităţii membrilor săi.

Art.17  Comisia de Arbitraj hotărâşte convocarea referendumului, după o prealabilă mediere între părţile în divergenţă sau când constată îndeplinirea condiţiilor statutare. Totodată ea supraveghează şi  validează desfăşurarea corectă şi statutară a acestuia.

Art.18 Sarcina organizării, din punct de vedere tehnic, a referendumului revine Organizatiei de Bază.

Capitolul II.

Membri PCR, drepturi şi îndatoriri

A. Calitatea de membru de partid

Art.19  În PCR sunt următoarele categorii de membri: membri activi și membri simpatizanți

Art.20  Poate deveni membru al PCR., prin liberă voinţă, orice cetăţean român cu drept de vot care:
a)   a împlinit vîrsta de 18 ani;
b)   acceptă şi se angajează să susţină,  promoveze şi apere scopul şi obiectivele înscrise în Statutul şi Programul politic;
c)  nu a desfăşurat acţiuni sau comis fapte care să aducă prejudicii morale, politice sau materiale, mişcării muncitoreşti, socialiste şi comuniste din România sau celei internaţionale.

Art.21  Cererea de primire în partid se face personal de către solicitant, prin completarea unei adeziuni tip, la Organizaţia de Bază de pe raza localităţii unde îşi are domiciliul stabil, reşedinţa sau locul de muncă.

Solicitanții care au fost primiți în PCR înainte de 22 decembrie 1989 vor completa o declarație de reconfirmare a calității de membru.

Art.22  Cererea de primire în PCR trebuie să cuprindă:
a)   numele, prenumele şi pseudonimul, după caz;
b)   data şi locul naşterii, domiciliul stabil( reşedinţa), telefon sau e-mail, după caz;
c)   studii, pregătirea profesională, ocupaţia (locul de muncă), funcţia;
d)   dacă a fost membru a altui (altor) partid (e), care sunt acestea, cu specificarea expresă a ultimului;
e)   dacă a fost primit în PCR ( UTC) înainte de 22 decembrie 1989- perioada, dacă mai posedă carnetul de partid, şi dacă da, seria şi data eliberării acestuia;
f)    specificarea expresă a faptului că a luat la cunoştinţă de prevederile Statutului şi Programului politic al PCR;
g)   semnătura solicitantului şi data depunerii adeziunii sau a declarației de reconfirmare

Art.23  Biroul Organizaţiei de Bază analizează cererea şi o supune spre aprobare Adunării Generale în termen de max. 6 luni de la data depunerii acesteia. Fac excepţie de la prevederile de mai sus membri primiți în partid înainte de 22 decembrie 1989. Pentru aceştia calitatea de membru se consideră dobîndită de la data primirii în partid:

Prezenţa solicitantului la şedinţa Adunării Generale este obligatorie. În mod excepţional cererea poate fi luată în discuţie si în lipsă, cu condiţia să fie depusă la B.O.B., în scris,  motivaţia, avizată de Comitetul judeţean sau Comitetul Central, în caz contrar discutarea cererii se amînă pentru o dată ulterioară, dar nu mai mult de 3 luni. Rediscutarea aceleiaşi cereri nu se poate face decât o singură dată.

Art.24  Aprobarea  cererii de primire în PCR poate fi contestată de orice membru de partid, indiferent de organizaţia din care face parte, în termen de un an.

Contestaţia se depune la Comitetul Judeţean, dacă contestatarul şi contestatul fac parte  din acelaşi judeţ şi la Comitetul Central, în celelalte situaţii. Ea trebuie să cuprindă: numele, prenumele şi organizaţia de bază a contestatarului; numele, prenumele şi organizaţia de bază a contestatului; motivele invocate de contestatar. Ele nu pot fi decît cele privitoare la biografia contestatului, în sensul că, acesta ar fi  indus în eroare Adunarea Generală prin prezentarea unor date biografice neconforme cu adevărul.

Contestaţia se aduce la cunoştinţa Comisiei de Arbitraj şi Comisiei de disciplină iar originalul se transmite B.O.B.

Art.25  Adunarea Generală a Organizaţiei de Bază care a aprobat primirea în partid va lua în discuţie contestaţia în cel mult 30 de zile de la înregistrarea acesteia la BOB şi nu mai devreme de 15 zile de la aducerea ei la cunoştinţa celui contestat.

Contestatul are dreptul să depună la BOB, în scris, punctual său de vedere asupra contestaţiei sau să-şi exprime dorinţa expresă de a-l prezenta  în faţa Adunării Generale.

La dezbaterea contestaţiei este obligatorie prezenţa preşedinţilor Comisiilor de Arbitraj şi Disciplină judeţene sau a reprezentanţilor acestora, pentru a-şi prezenta punctual de vedere.

Art.26  Adunarea Generală a Organizaţiei de Bază v-a decide asupra contestaţiei prin vot secret.

Art.27 Şedinţele Adunărilor Generale sunt deschise tuturor celor interesaţi, cu condiţia să fie membri ai PCR.

Art.28  Membrii simpatizanţi sunt, cetăţenii români care nu doresc să fie membri activi ai PCR dar recunosc si susţin principiile si Programul politic al acestuia.

Calitatea de membru simpatizant se dobîndeşte la cerere iar evidenţa acestora se ţine de către Organizaţia de Bază pe lângă care activează.

Art.29 Simpatizanţii PCR au toate drepturile şi îndatoririle membrilor de partid cu excepţia următoarelor prevederi:
a)   nu au dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele de conducere ale partidului, cu excepţia Consiliului de Onoare;
b)   nu au dreptul de a fi incluşi pe listele pentru alegerile locale sau generale.

Art.30  Pierderea calităţii de membru simpatizant se face în aceleaşi condiţii ca şi a membrilor activi.

B Drepturile membrilor de partid 
Art.31  Membrii de partid  au următoarele drepturi:
a)   să-şi exprime liber opinia în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei de Bază, la adunările sau conferinţele organizate la nivel local, judeţean sau central, din care fac parte sau sunt delegaţi să facă parte, cu privire la activitatea politico-organizatorică a partidului;
b)   să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte, a organelor de conducere ale partidului şi a reprezentanţilor săi în organele autorităţilor publice;
c)   să aleagă şi să fie aleşi în organele şi organismele partidului;
d)   să-şi depună candidatura pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, în condiţiile legii;
e)   să fie propuşi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică, locală sau centrală;
f)    să beneficieze de ajutorul şi protecţia partidului, a organelor sale de conducere executivă, în faţa atacurilor şi presiunilor politice injuste ce decurg nemijlocit din calitatea de membru al partidului;
g)   să fie consultat periodic în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice, în scopul cristalizării unor opinii majoritare care să constituie noţiuni de bază în adoptarea deciziilor;
h)   să se adreseze, în orice problemă, organelor de conducere ale partidului la orice nivel, inclusiv Comitetului Central;
i)    să demisioneze din partid în orice moment,  cu efect imediat.

C. Îndatoririle membrilor de partid
Art.32  Membrii PCR au următoarele îndatoriri:
a)    să cunoască, respecte, promoveze, susţină, apere şi să aplice prevederile Statutului și Programului politic al partidului;
b)   să militeze pentru ridicarea bunăstării tuturor oamenilor muncii, de la oraşe şi sate, a întregului popor român, pentru unitatea, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României;
c)   să contribuie la formarea şi promovarea în partid a unui stil de muncă democratic prin, acceptarea pluralismului de idei, a diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al partidului, precum şi, respectarea hotărârii majorităţii, a deciziilor adoptate de organele de conducere executive ierarhic superioare, conforme cu prevederile Statutului;
d)   să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului;
e)   să acţioneze pentru întărirea legăturilor partidului cu oamenii muncii de toate categoriile, intelectuali, ţărani, muncitori şi meşteşugari, pentru a contribui la creşterea conştiinţei de clasă a acestora;
f)    să aibă o conduită civilizată, corectă şi morală în partid, societate şi familie, să nu aducă daune imaginii şi prestigiului partidiului;
g)   să respecte cu stricteţe disciplina şi secretul de partid;
h)   să popularizeze activitatea partidului şi să atragă noi membri;
i)    să participe cu regularitate la adunările generale ale Organizaţiei de Bază şi la celelalte activităţi organizate de partid la care este convocat;
j)    să participe şi să-şi exprime opţiunea, obiectiv, la referendumurile organizate în cadrul  partidului;
k)   să plătească regulat şi la timp cotizaţia de partid.

D. Sancţiuni disciplinare
Art.33  Sancţiunile disciplinare au drept scop, păstrarea şi întărirea unităţii, a disciplinei şi moralei în rândurile membrilor de partid.

Art.34 Membrii PCR care nu respectă prevederile Statutului, a Programului politic, hotărârile prin referendum, deciziile organelor de conducere executive şi alte documente de partid, sau care prin inactivitate politică, declaraţii ori acţiuni, aduc prejudicii materiale şi imaginii partidului, ori perturbă activitatea acestuia, precum şi cei care au o comportare morală nedemnă în familie şi societate li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a)  mustrare sau avertisment;
b)  vot de blam;
c)  suspendarea sau revocarea din funcţiile de conducere;
d)  retragerea sprijinului politic;
e)  excluderea din partid.

Art.35  Sancţionarea membrilor de partid conf. art.34, lit.a, b şi e, se hotărâşte de Adunarea Generală a Organizaţiei de  Bază din care aceştia fac parte.

Cererea de sancţionare a unui membru de partid se poate face de către orice membru al organizaţiei din care acesta face parte sau a organelor ierarhic superioare şi se depune la Biroul Org.de Bază. Acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa Comisiei de Arbitraj, a Comisiei de Disciplină,  precum şi celui propus spre sancţionare, în cel mult 10 zile calendaristice de la data înregistrării cererii.

Adunarea Generală a Organizaţiei de Bază se convoacă în cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii.

Hotărârea de sancţionare se ia cu votul secret al majorităţii absolute a celor prezenţi. şi este fără drept de apel, cu condiţia validării ei de Comisia de Arbitraj, sub aspectul corectitudinii operaţiunii de votare. Sub acest aspect ea poate fi contestată la Comisia de Arbitraj centrală care poate decide repetarea operaţiunii de votare, o singură dată,  sub directa sa supraveghere.

Art.36  Sancţionarea membrilor de partid, conf. art.34 lit.c şi d, se hotărâşte de organul de conducere care le-a acordat sprijinul politic, i-a numit, ales sau delegat. Sancţiunea intră în vigoare din momentul hotărârii de sancţionare.

Art.37  Membrul de partid sancţionat, potrivit articolului de mai sus, poate contesta hotărârea în termen de 5 zile de la pronunţare, la organul ierarhic superior sau Comitetul Central.

Hotărârea de sancţionare rămâne definitivă în momentul aprobării ei de către Comitetul Central.

Art.38 În timpul dezbaterii cererii de sancţionare se asigură, necondiţionat, dreptul la apărare. Acesta poate fi exercitat direct sau prin reprezentant. Reprezentantul trebuie să fie membru al partidului.

Înainte de începerea operaţiunilor de votare a cererii de sancţionare este obligatorie prezentarea punctului de vedere a Comisiei de Arbitraj şi a Comisiei de Disciplină.

Art.39  Hotărârea definitivă asupra cererii de sancţionare se comunică în scris organelor de conducere ierarhic superioare şi celui sancţionat în termen de 15 zile de la pronunţare.

Art.40  Reprimirea membrilor de partid excluşi se poate face numai după împlinirea unui termen de cel puţin un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de excludere şi numai la cererea acestora.

Cererea de reprimire se depune la Comitetul central.

Art.41 Persoanele care s-au retras din partid datorită unor incompatibilităţi, în virtutea legii, la reînscriere îşi păstrează vechimea neîntreruptă în partid.

E. Încetarea sau pierderea calităţii de membru al PCR
Art.42  Calitatea de membru al PCR încetează sau se pierde prin: demisie, excludere sau radiere.
a)    demisia are loc pe baza unei cereri exprimate în scris sau verbal.  Demisia verbală se ia în considerare atunci când se exprimă în public. Ea reprezintă expresia voinţei liber exprimate de persoana în cauză şi intră în vigoare imediat.
Dacă în termen de 30 de zile demisionarul renunţă la demisie, aceasta se consideră nulă.
b)   excluderea se produce în condiţiile prevăzute de art.35- 39.
c)   radierea se produce în cazurile de deces, de pierdere a drepturilor electorale, a cetăţeniei române sau  în cazul când se constată neplata cotizaţiei timp de 12 luni consecutiv.

Capitolul III.

Structura organizatorică şi organele de conducere

Art.43  PCR este organizat şi funcţionează pe criteriul administrativ teritorial şi cuprinde: organizaţii de Bază, organizaţii locale şi organizaţii judeţene.

Art.44  Organele de conducere ale PCR sunt:  Adunarea Generală a Organizaţiei de Bază, Conferinţa organizaţiei Locale sau de Sector, Conferinţa organizaţiei Judeţene sau a municipiului Bucureşti, Comitetul Central şi  Congresul.

Art.45  Organele de conducere executive ale PCR sunt: Biroul Organizaţiei de Bază(BOB); Comitetul Organizaţiei Locale sau de Sector,  Comitetul Judeţean sau a municipiului Bucureşti şi Comitetul Politic Executiv(CPEx) .

Art.46  Organele de conducere ale partidului, la toate nivelele, sunt formate din membri de drept şi membri  aleşi.

Candidaturile pentru calitatea de membru ales se depun la comisiile de înregistrare a acestora, constituite la nivelul fiecărei organizaţii cu cel puţin trei luni înainte de convocarea adunărilor generale, conferinţelor sau Congresului. Candidaţii vor fi trecuţi pe buletinele de vot pe bază de opţiune personală, exprimată direct sau în scris prin delegat, indiferent dacă este propus sau se auto-propune, în conformitate cu prevederile statutare sau instrucţiuni ale Comitetului Central. Se declară ales candidatul care obţine votul favorabil a peste jumătate din numărul electorilor prezenţi.

Comisiile de înregistrare a candidaturilor sunt formate din 3-7 membri, numiţi de organele de conducere executivă, dintre membrii care nu candidează pentru nici o funcţie.

Art.47  Un membru de partid poate fi ales în aceiaşi funcţie, în cadrul organelor de conducere executive, de cel mult 5(cinci) ori la nivel local şi judeţean şi de cel mult  4(patru) ori la nivel central. El poate ocupa, concomitent, cel mult două funcţii în organele de conducere executive şi numai la nivele apropiate ierarhic.

Art.48 Organele de conducere îşi desfăşoară activitatea atunci când pot adopta hotărâri prin exprimarea votului majorităţii absolute a membrilor săi(+50%). Voturile exprimate pot proveni direct de la cel puţin 30%+1 din totalul membrilor organului de conducere, iar restul de pînă la + 50% putând fi exprimate prin reprezentant. Reprezentantul trebuie să fie unul din membrii  organului de conducere în cauză, prezent la şedinţă, să fie mandatat în scris  şi să nu  reprezinte decât un singur membru.

Art.49 Hotărârile organelor de conducere se aprobă prin vot secret. În mod excepţional votul poate fi şi deschis, în următoarele situaţii:
a)   când se supune spre aprobare o problemă formală, cu caracter general sau o declarație;
b)   când se aleg sau se constituie organele de lucru ale adunărilor generale ori alte manifestări cu  prezidiu neprestabilit;
c)   când propunerea de hotărâre este prezentată spre dezbatere şi aprobare într-o singură variantă iar votul secret nu este solicitat în mod expres.

Art.50  Hotărârile sunt valabil adoptate dacă obţin votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi şi sunt avizate de Comisia de Arbitraj. Comisia de Arbitraj avizează hotărârea doar sub aspectul corectitudinii operaţiunii de votare.

Alegerilor interne se desfăşoară conform regulamentului aprobat de Comitetul Central.

Art.51  Organele de conducere ale partidului la toate nivelele vor fi constituite din membri de drept şi dintr-un număr de membri aleşi. Membrii de drept sunt secretarii sau prim-secretarii organizaţiilor componente. Normele şi criteriile de constituire a organelor de conducere se vor stabili  prin hotărâri ale Comitetului Central.

Art.52  Dreptul de reprezentare a partidului faţă de autorităţile publice şi terţi o au:
a)  la nivel local,  Prim-secretarul Comitetului organizaţiei locale;
b)  la nivel judeţean,  Prim-secretarul Comitetului organizaţiei judeţene;
c)  la nivel naţional şi internaţional,  Primul-secretar al Comitetului Central.

Aceştia,  la nivelul lor de competenţă, semnează toate documentele de partid, inclusiv pe cele care se adresează mass-media. În situaţii determinate concret, ei pot desemna si alte persoane să-i reprezinte şi numai dintre secretari.

Art.53  Organele de conducere ale PCR care au dreptul să prezinte candidaturi la alegerile locale şi generale sunt:
a)   Comitetul organizaţiei locale (comunale, orăşeneşti, municipale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti), în alegerile locale;
b)   Comitetul organizaţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti, în alegerile pentru organele administrative la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti;
c)   Comitetul Politic Executiv, în alegerile parlamentare şi prezidenţiale;

Art.54   Criteriile de desemnare a candidaţilor pentru alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale se stabilesc de către Comitetul Central.
A.Organizaţia de Bază

Art.55  Organizaţia de Bază este forma organizatorică de bază  a partidului. Se constituie pe raza unei localitaţi sau subdiviziuni a acesteia: sat,  cartier, sector al municipiului Bucureşti.

Este compusă din 3-50  membri.

În cadrul acesteia se pot constitui Grupe de Partid, formate din 3-10 membri. Grupele de partid funcţionează, de regulă, pe raza unei secţii de votare şi sunt conduse de un organizator de grupă

Art.56 Organizaţia de Bază asigură legătura strânsă a partidului cu oamenii muncii, muncitori din industrie şi agricultură, intelectuali şi alte categorii sociale

Îndeplineşte următoarele funcţii:
a)   organizează activitatea membrilor de partid pentru transpunerea în practică a prevederilor   Statutului şi Programului politic, a hotărârilor şi măsurilor adoptate de către  organele de conducere superioare ale partidului;
b)   se preocupă de întărirea partidului, prin atragerea de noi membri sau simpatizanţi;
c)   primeşte noi membri în partid şi colectează cotizaţia;
d)   aprobă candidaţii pentru funcţii de conducere în partid şi pentru organele locale sau centrale ale administraţiei de stat;
e)   organizează desfăşurarea referendumurilor;
f)    informează organele de conducere ierarhic superioare despre problemele cu care se   confruntă societatea, în general, şi comunitatea locală în special;

Art.57  Organele de conducere ale Organizaţiei de Bază sunt: Adunarea Generală şi Biroul(BOB)

Art.58  Adunarea Generală este organul de conducere a Organizaţiei de Bază.
Are următoarele atribuţii:
a)   hotărâşte,  primirea de noi membri de partid şi sanctionarea lor, conform prevederilor statutare;
b)   hotărâşte asupra propunerilor de candidaţi pentru organele superioare ale partidului sau ale administraţiei de stat;
c)   adoptă planul de măsuri în vederea cunoaşterii de către membrii de partid a Statutului şi Programului partidului, a hotărârilor organelor ierarhic superioare şi de transpunere a lor în practică;
d)   dezbate probleme şi adoptă măsuri de organizare a unor acţiuni de interes cetăţenesc local;
e)   adoptă hotărâri asupra propunerilor de modificare a Statutului şi Programului politic al partidului;
f )   alege Biroul Organizaţiei de Bază(BOB);
g)   analizează şi se pronunţă asupra activităţii BOB şi aprobă programul anual de activităţi al organizaţiei;
h)   se pronunţă asupra temelor supuse referendumului.

Art.59  Adunarea Generală se convoacă lunar.

Art.60  Biroul Organizaţiei de Bază(BOB) este organul de conducere executivă a acesteia. Este format din 3-5 membri: un secretar, un adjunct, un casier şi membri , după caz.

Art.61 Biroul Organizaţiei de Bază are următoarele atribuţiuni:
a)   conduce activitatea curentă a Organizaţiei de Bază;
b)   coordonează activitatea de evidenţă a membrilor şi colectare a cotizaţiilor;
c)   aduce la îndeplinire hotărîrile Adunării Generale, a organelor ierarhic superioare ale partidului  şi prezintă informări asupra activităţii sale;
d)   gestionează toate problemele privind buna desfăşurare a referendumurilor;
e)   asigură primirea şi păstrarea documentelor de partid;
f)    face propuneri pentru înfiinţarea de grupe de partid;
g)   convoacă şi propune ordinea de zi a Adunării Generale;
h)   asigură înştiinţarea, în timp util, a membrilor organizaţiei asupra datei, locului şi ordinii de zi a Adunării Generale(referendumului);
i)    asigură distribuirea presei şi mobilizarea membrilor şi a simpatizanţilor la acţiunile organizate de partid.

B.Organizaţia Locală
Art.62 Organizaţia Locală se constituie pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale locale: comună, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti. Este constituită din cel puţin două Organizaţii de Bază. Dacă pe raza unităţii administrativ-teritoriale locale există constituită o singură Organizaţie de Bază, aceasta este în acelaşi timp şi organizaţie locală, cu toate atribuţiile acesteia, prevăzute în Statut.

Art.63  Organizaţa locală are următoarele atribuţii:
a)   desfăşoară acţiuni prin care să fie cunoscute în comunităţile locale, principiile şi valorile socialismului şi comunismului, obiectivele prevăzute în Programul politic al PCR;
b)   adoptă  hotărâri cu privire la poziţia organizaţiei în legătură cu aspectele esenţiale ale dezvoltării economico-sociale şi culturale ale localităţilor respective şi altor aspecte ale vieţii comunitare ;
c)   organizează reuniuni educative, informative sau culturale pentru membrii şi simpatizanţii partidului şi întâlniri cu cetăţenii în scopul atragerii de noi membri;
d)   gestionează competiţia electorală la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau a sectoarelor municipiului Bucureşti;
e)   susţine material şi uman acţiunile şi manifestările organizate de partid pe plan judeţean şi naţional;

Art.64  Organele de conducere ale Organizaţiei Locale sunt: Conferinţa(Adunarea Generală) şi Comitetul.

Art.65  Conferinţa Organizaţiei  Locale se convoacă o dată pe an, cu excepţia cazurilor când aceasta este şi Organizaţie de Bază, şi când se aplică, corespunzător, prevederile art.55-61. Aceasta este constituită din delegaţii Organizaţiilor de Bază componente.
Art.66  Conferinţa Organizaţiei Locale are următoarele atribuţii:
a)   analizează  activitatea organizaţiei de la precedenta Conferinţă şi aprobă programul de activitate pentru perioada următoare;
b)   analizează modul de administrare al bunurilor materiale şi a fondurilor băneşti(bugetul)în anul trecut şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru cel următor;
c)   alege membrii Comitetului şi validează Prim-secretarul ales de acesta;
d)   valideză sau alege(după caz) delegaţii pentru Conferinţa judeţeană sau a municipiului Bucureşti, precum şi candidaţii pentru organele de conducere superioare;
e)   analizează şi aprobă raportul Comisiei de Disciplină şi Revizie ;
f)    analizează şi aprobă raportul Comisiei de Arbitraj;
g)   alege membrii Comisiilor: de Arbitraj, Disciplină şi  Revizie;
h)   adoptă hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru înfăptuirea Programului PCR.

Art.67 Comitetul Organizaţiei Locale este organul de conducere executvă a acesteia. El asigură conducerea întregii activităti a organizaţiei şi este ales pe o perioadă de doi ani. Este alcătuit din 3-21 membri: prim-secretar(secretar), secretari şi membri. Se pot alege şi 1-4 membri supleanţi. Din el fac parte de drept secretarii şi locţiitorii BOB.

Se întruneşte lunar sau ori de cîte ori este nevoie.

Art.68  Comitetul Organizaţiei Locale are următoarele atribuţii:
a)   organizează şi îndrumă întreaga activitate de partid în intervalul dintre Conferinţe;
b)   asigură păstrarea datelor şi informaţiilor privind evidenţa membrilor de partid din O.B. subordonate;
c)   asigură gestionarea judicioasă a bunurilor materiale şi băneşti ale organizaţiei, verifică periodic modul de încasare a cotizaţiei şi se preocupă de atragerea de fonduri băneşti şi materiale  necesare bunei desfăşurări a activităţii de partid;
d)   aprobă listele de candidaţi pentru funcţia de consilier local şi primar;
e)   asigură condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii pentru toate organele şi organismele partidului la nivel local;
f)    aprobă reprezentanţii partidului pentru organele administraţiei publice locale, alege Biroul Comitetului şi prim-secretarul organizaţiei locale;
g)   convoacă Conferinţa, aprobă data şi ordinea de zi ale acesteia;
h)   dezbate şi aprobă documentele ce vor fi supuse spre dezbatere şi aprobare Conferinţei;
i)    îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini trasate de organele ierarhic superioare prin hotărâri, instrucţiuni, regulamente sau dispoziţii;

Art.69  Biroul Comitetului Organizaţiei Locale este organul care asigură conducerea permanentă a activităţii Organizaţiei Locale. Este compus din minimum 3 membri: prim-secretar; secretar şi membru(casier). Activitatea acestuia se desfăşoară conform instrucţiunilor Comitetului Central.

Art.70  Prim-secretarul organizaţiei locale coordonează întreaga activitate curentă, semneză toate actele şi documentele acesteia şi reprezintă partidul faţă de organele locale ale administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, sindicale, obşteşti sau  partide. Este ales pe o perioadă de doi ani.

C.Organizaţia judeţeană şi a municipiului Bucureşti
Art.71  Organizaţia Judeţeană cuprinde toate organizaţiile locale de pe raza teritorială a unui judeţ iar Organizaţia municipală Bucureşti, toate organizaţiile de sector de pe raza teritorială a mun.Bucureşti.

Art.72  Organele de conducere ale Organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt: Conferinţa,  Comitetul judeţean sau al municipiului Bucureşti.

Art.73 Conferinţa Organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie din delegaţii organizaţiilor locale. Fac parte de drept ca delegaţi la Conferinţă, membrii Comitetelor organizaţiilor locale, secretarii BOB şi membrii propuşi (desemnaţi) să facă parte din Comitetul județean şi celelalte organe de partid judeţene ( Comisia de Arbitraj, Comisia de Disciplină şi Revizie ).

Numărul de delegaţi la conferinţa judeţeană se stabileşte prin instrucţiuni ale Comitetului Central şi  este raportat la numărul de membri activi, existenţi  în judeţ sau mun. Bucureşti, la sfîrşitul anului precedent. Se convoacă o dată la doi ani . În cazuri excepţionale ea poate fi convocată, justificat , şi în interiorul acestui interval, de Comitetul Central sau la cererea a o treime din membrii Comitetului judeţean sau al mun. Bucureşti sau,  de o pătrime din organizaţiile locale sau ale sectoarelor mun.Bucureşti.

Art.74 Conferinţa organizaţiei judeţene sau a mun. Bucureşti are următoarele atribuţii:
a)   dezbate şi hotărîşte asupra activităţii desfăşurate de organizaţie, organele sale de conducere şi aprobă programul de activitate pe perioada următoare;
b)   adoptă hotărîri pentru transpunerea în practică a Programului partidului sau, îşi exprimă poziţia faţă de anumite probleme ce preocupă partidul şi societatea românească;
c)   dezbate şi se pronunţă asupra raportului Comisiei de Disciplină şi Revizie judeţene;
d)   dezbate  şi se pronunţă asupra raportului Comisiei de Arbitraj judeţene;
e)   alege Comitetul Judeţean dintre membrii propuşi de Organizaţiile locale şi aprobate în prealabil de Organizaţiile de Bază;
f)    alege membrii Comisiei de Arbitraj şi ale Comisiei de Disciplină şi Revizie;
g)   validează delegaţii la Congresul PCR, desemnaţi de Organizaţiile de Bază şi validaţi de Conferinţele Organizaţiilor Locale, potrivit normelor de reprezentare stabilite de Comitetul Central;
h)   aprobă candidaţii pentru funcţii în organele si organismele centrale ale partidului. Prim-secretarii Comitetelor judeţene şi al mun.Bucureşti sunt de drept candidaţi pentru  funcţia de membru al Comitetul Politic Executiv;
i)    validează prim-secretarul Comitetului judeţean sau al mun.Bucureşti ales de Comitet în prima sa şedinţă. Învalidarea alegerii obligă Comitetul la alegerea unui nou Prim-secretar.

Art.75  Comitetul Judeţean şi al mun.Bucureşti este organul de conducere executivă a Organizaţiei Judeţene şi a mun.Bucureşti. Este format din membrii aleşi de Conferinţă, dintre cei propuşi de conferinţele organizaţiilor locale Prim-secretarii organizaţiilor locale fac parte, de drept, din Comitetul judeţean, iar pierderea acestei funcţii atrage în mod automat pierderea calităţii de membru al acestuia;

Numărul de membri ai Comitetului judeţean sau al mun.Bucureşti, se stabileşte în funcţie de numărul organizaţiilor componente. Astfel: este de cel puţin două ori mai mare decît numărul organizaţiilor locale şi cel puţin egal cu numărul organizaţiilor de bază.

Se întruneşte semestrial sau, ori de cîte ori este nevoie.

Se alege pe o perioadă de 2 ani.

Art.76  Comitetul judeţean şi al mun.Bucureşti are următoarele atribuţii:
a)   adoptă măsuri pentru transpunerea în practică a prevederilor Programului politic şi a  hotărârilor organelor centrale ale partidului, pe plan judeţean şi al mun.Bucureşti;
b)   organizează şi coordonează activitatea de partid la nivel judeţean şi al mun.Bucureşti în intervalul dintre Conferinţe;
c)   alege şi revocă membrii Biroului judeţean şi Prim-secretarul;
d)   aprobă programul de activităţi  privind campania electorală la nivel de judeţ şi mun.Bucureşti, sprijină apariţia şi difuzarea presei de partid locale;
e)   transmite Comitetului Politic Executiv informări privind toate  problemele ce interesează partidul din raza teritorială de competenţă, pe baza analizelor, anchetelor şi informaţiilor proprii sau preluate de la organizaţiile locale subordonate;
f)    coordonează politic şi urmăreşte activitatea reprezentanţilor partidului în organele administraţiei de stat judeţene, alese sau numite, precum şi al deputaţilor şi senatorilor aleşi în circumscripţia judeţeană sau a mun.Bucureşti;
g)   îndeplineşte orice alte sarcini trasate de Conferinţa judeţeană sau Comitetul Central.

Art.77  Comitetul Judeţean şi al mun.Bucureşti se convoacă de Biroul acestuia. În cazuri excepţionale poate fi convocat de o treime din membri săi, de Comisia de Arbitraj judeţeană sau centrală şi de Biroul Comitetului Politic Executiv.

Art.78  În cadrul Comitetului judeţean şi al mun. Bucureşti se pot constitui comisii şi direcţii pe domenii de activitate, coordonate de un secretar. Modul de constituire şi funcţionare a acestora se stabileşte prin instrucţiuni ale Comitetului Central.

Art.79  Biroul  Comitetului Organizaţiei judeţene şi al mun.Bucureşti este organul permanent de conducere al acestuia. Este format din: prim-secretar, 3-5 secretari şi 2-5 membri. Se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de cîte ori este nevoie. Adoptă decizii şi hotărâri cu votul a cel puţin două treimi din membri prezenți.

Art.80  Biroul Comitetului Organizaţiei judeţene şi a mun.Bucureşti are următoarele atribuţii:
a)   coordonează activitatea curentă a Organizaţiei judeţene şi a mun.Bucureşti;
b)   elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre aprobare Comitetului;
c)   asigură informarea operativă a organizaţiilor locale despre activitatea de partid şi  sarcinile trasate de organele de conducere superioare;
d)   centralizează rezultatele referendumurilor şi le transmite Comitetului Politic Executiv;
e)   înaintează comisiilor electorale judeţene listele cu candidaţii partidului la alegerile  pentru Consiliul judeţean şi Parlamentul României. Coordonează toate activităţile la nivel judeţean privind alegerile generale şi locale;
f)    administrează bugetul şi bunurile materiale ale organizaţiei judeţene, în condiţii de disciplină şi eficienţă şi se preocupă de atragerea de noi fonduri băneşti şi materiale pentru partid , în condiţiile legii;
g)   asigură legătura cu organizaţiile judeţene ale altor partide sau formaţiuni politice, cu sindicate, asociaţii sau alte organisme de interes pentru partid;
h)   propune  candidaţi pentru funcţii în organele administraţiei publice;
i)    propune suspendarea din functie, a unor membri ai conducerii organizaţiei judeţene, locale sau retragerea sprijinului politic pentru reprezentanţii săi în organele administraţiei publice;
j)    propune Comitetului Politic Executiv, dizolvarea unor organizaţii Locale sau de Bază, în vederea reorganizării activităţii acestora;
k)   îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de Comitetul Organizaţiei Judeţene sau de organele de conducere centrale ale partidului.

Art.81 Prim-secretarul Comitetului Organizaţiei Judeţene conduce Biroul Comitetului Organizaţiei judeţene, semneză toate actele şi documentele acesteia şi reprezintă partidul faţă de organele judeţene ale administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, sindicale, obşteşti sau  politice.

Este ales pe o perioadă de doi ani.

D. Organele centrale ale PCR
Art.82  Organele centrale de conducere ale Partidului Comunist Român sunt: Congresul, Comitetul Central şi Comitetul Politic Executiv.

Art.83  Congresul  este organul suprem de conducere al PCR. Se convoacă odată la 4 ani şi are următoarele atributii:
a)   aprobă  Statutul şi Programul Politic sau validează modificările aduse acestora de Comitetul  Central ( C.C.nu poate modifica mai mult de 30 la sută din articole);
b)   analizează activitatea partidului, a organelor centrale de conducere, a Comisiei de Arbitraj şi stabileşte  orientările, strategia şi tactica de viitor a partidului;
c)    stabileşte numărul şi alege membrii şi supleanţii  Comitetului Central;
d)   alege Comisia Centrală de Arbitraj şi aprobă regulamentul de funcţionare a acesteia;
e)    validează componenţa Comitetului Politic Executiv şi a Primului Secretar;
f)    hotărîşte comasarea cu alte partide şi dizolvarea partidului.

Art.84 Delegaţii la Congres sunt membrii PCR aleşi în conducerea  tuturor  organizaţiilor componente. Aceştia pot fi: delegaţi de drept sau delegaţi aleşi.

Sunt delegaţi de drept: secretarii Organizaţiilor de Bază; prim-secretarii organizaţiilor locale; membrii birourilor organizaţiilor judeţene, membrii Comitetului Politic Executiv, ai Comisiei Centrale de Arbitraj.

Numărul total de delegaţi se stabileşte de către Comitetul Politic Executiv în raport cu numărul membrilor activi şi este  cu cel puţin  50% mai mare faţă de numărul delegaţilor de drept. Delegaţii de drept pot să delege, justificat,  un alt membru pentru a-i reprezinta.

Art.85  Comitetul Central este organul de conducere al PCR în intervalul dintre Congrese. Se convoacă anual( în ultima lună a anului) sau ori de cîte ori este necesar.

Are următoarele atribuţii:
a)  analizeză activitatea Comitetului Politic Executiv şi a Comisiei de Disciplină şi Revizie şi   stabileşte măsurile de îmbunătăţire a acesteia;
b)  analizează raportul anual al Comisiei de Arbitraj;
c)   stabileşte numărul şi alege membrii şi supleanţii Comitetului Politic Executiv şi Primul   Secretar;
d)  aprobă regulamente şi norme interne cu privire la activitatea organizatorică, politică, economică şi financiară a partidului;
e)  alege membrii Comisiei centrale de Disciplină şi Revizie, aprobă atribuţiile acesteia şi regulamentul de funcţionare;
f)   aprobă regulamentul privind desemnarea  candidaţilor pentru alegerile generale (parlamentare şi prezidenţiale) şi locale, precum şi programul electoral;
g)  aprobă reorganizarea partidului şi asocierea în alianţe politice;
h)  aprobă programul anual de activităţi al partidului;
i)   aprobă propunerile de modificare a Statutului şi Progamului Politic;
j)   analizează  modul de gestionare a fondurilor şi bunurilor materiale, aprobă Bugetul anual de  venituri şi cheltuieli;
k)   validează componenţa Biroului permanent al Comitetului Politic Executiv;
l)    aprobă sancţionarea, după caz, a membrilor organelor centrale de conducere;
m)  aprobă revocarea sau numirea membrilor Comitetului Politic Executiv şi completarea Comitetului Central cu membri supleanţi;
n)   hotărâşte asupra tuturor problemelor ce privesc activitatea şi interesele PCR.

Art.86  Comitetul Central este compus din: membri de drept, membri aleşi şi supleanţi.

Membrii de drept sunt Prim-secretarii Comitetelor judeţene şi al mun. Bucureşti.

Numărul membrilor aleşi se stabileşte de Congres şi trebuie să fie de cel puţin două ori mai mare decît numărul membrilor de drept, iar numărul supleanţilor, cel mult 10% din totalul membrilor CC.

Art.87  Comitetul Politic Executiv este organul de conducere executivă al PCR. Este format din: Prim Secretar,  22-34 membri şi 3-7 supleanţi. Este ales pe o perioadă de patru ani.

Are următoarele atribuţii:
a)     conduce activitatea partidului în intervalul dintre Plenarele Comitetului Central;
b)     alege, dintre mebrii săi, Biroul Permanent;
c)     convoacă Plenarele Comitetului Central şi Congresele partidului;
d)     stabileşte măsurile concrete de realizare a Programului politic şi a hotărîrilor adoptate de Congres şi Comitetul Central;
e)     elaborează programul anual de activităţi, programul electoral şi bugetul;
f)      elaborează normele privind modul de administrare a bunurilor materiale şi băneşti precum şi toate celelalte documente ce vor fi supuse aprobării Comitetului Central;
g)     aprobă listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare şi alege candidatul pentru funcţia de  preşedinte al României;
h)     elaborează regulamentul de desemnare a candidaţilor la alegerile generale şi locale;
i)       aprobă persoanele desemnate să reprezinte partidul în organele puterii de stat, naţionale sau judeţene;
j)       hotărîşte suspendarea din funcţie a unor membri ai organelor de conducere executive şi dizolvarea unor organizaţii în vederea reorganizării;
k)     numeşte  conducerea  provizorie a unor organizaţii în formare sau reorganizare;
l)       aprobă componenţa comisiei de negociere în vederea constituirii de alianţe politice sau comasări cu alte partide, îi acordă mandatul şi-i stabileşte obiectivele;
m)   propune reorganizarea, participarea la alianţe politice, comasări cu alte partide  sau dizolvarera partidului;
n)     îndeplineşte orice alte sarcini trasate de Congres sau Comitetul Central.

Art.88  Biroul Permanent al Comitetului Politic Executiv este organul de conducere operativă al acestuia.

Este format din: Primul Secretar, 4-10 secretari şi 3-5 membri. Secretarii îndeplinesc funcţia de şefi ai departamentelor specializate ale Comitetului Central .

Se întruneşte ori de cîte ori este nevoie.

Din Biroul Permanent pot face parte şi membri supleanţi ai Comitetului Central.

Art.89  Primul Secretar este coordonatorul întregii activităţi a PCR. Este ales de Comitetul Central, pe o perioadă de patru ani. Poate fi revocat din funcţie şi înainte de terminarea mandatului, cu votul a două treimi din membrii Comitetului Central sau prin referendum.

Art.90   Primul Secretar  este reprezentantul general al partidului faţă de terţi şi răspunde de modul de îndeplinire a programului şi obiectivelor acestuia, precum şi de hotărîrile şi sarcinile stabilite de Congres şi Comitetul Central.

Art.91  În situaţia când Prim Secretarul îndeplineşte o funcţie înaltă în stat sau a depăşit vârsta de 65 de ani, se alege un Prim Secretar-adjunct. Atribuţiile acestuia se stabilesc de către Comitetul Central, la propunerea Prim Secretarului.

E Comisia de Arbitraj
Art.92  Comisia de Arbitraj este organul partidului care soluţionează diferendele dintre membrii săi, dintre aceştia şi organizaţiile partidului, validează corectitudinea proceselor de votare a hotărârilor organelor de conducere şi alegerea conducerii organizaţiilor, la toate nivelele, precum şi a referendumurilor. Vegheză la respectarea Statutului PCR. Răspunde pentru activitatea sa numai în faţa Congresului.

Art.93  Se constituie la nivel central, judeţean şi local.  Este formată din 3-15 membri( dintre care se alege un preşedinte)  şi 1-5 supleanţi.

Art.94 Activitatea Comisiei de Arbitraj se desfăşoară pe baza regulamentului aprobat de Congres şi se materializează prin rapoarte, comunicări şi decizii.

Membrii săi nu pot face parte din nici un alt organ al partidului.

Art.95 Comisia de Arbitraj se alege pe o perioadă de patru ani iar la nivel judeţean şi local poate fi aleasă şi pe o perioadă de doi ani.

F Comisia Centrală de Disciplină şi Revizie

Art.96 Comisia Centrală de Disciplină şi Revizie este organul care gestionează problemele ce privesc disciplina de partid şi modul cum sunt administrate fondurile băneşti şi bunurile materiale ale partidului. Are următoarele atribuţii:
a)    cerceteză cazurile de încălcare a Statutului şi disciplinei în PCR în urma cărora elaborează concluzii şi propune soluţii organelor de decizie prevăzute de Statut;
b)    verifică modul cum sînt administrate fondurile băneşti şi bunurile materiale ale partidului. Prezintă rapoarte anuale sau ori de cîte ori este solicitată de organele de conducere executivă.

Art.97  Comisia de Disciplină şi Revizie este formată din 3-11 membri, aleşi de Comitetul Central, Conferinţele judeţene şi ale organizaţiilor locale. Îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de Comitetul Central.

Se alege  pe o perioadă de patru ani la nivel central şi doi ani la nivel judeţean şi local.

Prezintă informări anuale organelor de conducere executive.

G Consiliul de onoare
Art.98 Consiliul de Onoare este organul consultativ al PCR. Este format din personalităţi proeminente ale mişcării de stânga, muncitoreşti şi comuniste, foşti membrii ai conducerii  partidului.

Calitatea de membru se obţine în urma unei cereri adresate Comitetului Politic Executiv, care o examinează şi o supune aprobării Comitetului Central.

Pierderea calităţii de membru se face în caz de: deces, retragere sau excludere, conform statutului şi va fi prevăzut expres în regulamentul de funcţionare.

Art.99 Membrii Consiliului de Onoare îşi aleg un preşedinte care devine şi Preşedinte de onoare al partidului.

Preşedintele de onoare, sau înlocuitorul acestuia, prezidează lucrările Congresului PCR.

Art.100  Membrii Consiliului de Onoare au, pe lîngă drepturile şi obligaţiile  membrilor simpatizanţi, dreptul de a participa, fără drept de vot, la lucrările Congresului şi Plenarelor Comitetului Central şi pot lua cuvântul în nume propriu sau  al Consiliului de Onoare.

Art.101  Consiliul de Onoare îşi desfăşoară activitatea după un regulament propriu, aprobat de Comitetul Central

Capitolul IV.

Organizaţii şi alte organisme

A Organizaţia de Tineret
Art.102 În scopul educării tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă, în spiritul concepţiilor materialismului dialectic şi istoric, a doctrinei comuniste, pentru stimularea participării la viaţa politică şi luarea deciziilor, precum şi pentru o mai bună mobilizare a acestora la viaţa de partid, se constituie organizaţii de tineret în cadrul organizaţiilor partidului la toate nivelele. Organizaţiile de tineret, la nivel local şi judeţean, vor purta denumirea de ,,Organizaţii ale tinerilor comunişti’’ iar la nivel central ,,Uniunea Tineretului Comunist’’, prescurtat UTC.

Art.103  Din UTC pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 32 de ani. Tinerii sub 18 ani sânt aspiranţi la calitatea de membru PCR.

Art.104  Întreaga activitate a UTC se desfăşoară pe baza Statutului adoptat de Comitetul Central.

Prim-secretarii comitetelor organizaţiilor de tineret sunt de drept membrii ai birourilor organelor executive ale PCR, la toate nivelele.

B. Organizaţia de Pionieri şi Şoimi ai Patriei

Art.105  Pentru a asigura un cadru adecvat educării pentru viaţă a copiilor de până la 14 ani, pentru promovarea şi educarea în spiritul celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei, a dragostei şi respectului faţă de mediul înconjurător  PCR va constitui o fundație sub egida căreia vor funcționa Cluburi pentru Ştiinţă şi Mediu, de Pionieri şi Şoimi ai Patriei

Capitolul V.

Relaţiile PCR cu alte partide şi formaţiuni politice, sindicate şi alte organizaţii

A.Relaţiile cu alte partide şi formaţiuni politice

Art.106  Acceptând  principiile  pluralismului politic şi a diversităţii de opinii, PCR va colabora cu partidele de stînga, cu alte partide progresiste şi democratice din România, care militează pentru făurirea unei societăţi moderne, democratice şi  multilateral-dezvoltate în România, pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru apărarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării noastre precum şi pentru realizarea unor obiective comune, în interes naţional.

Art.107  PCR va participa, în conformitate cu prevederile legale, la diferite alianţe cu alte partide sau formaţiuni politice de stînga, cu condiţia păstrării propriei identităţi, a Programului şi Statutului său.

Art.108  PCR participă la activitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti din Europa şi restul lumii, precum şi la activitatea Organizaţiilor internaţionale, la care este afiliată.

B.Relaţiile cu Sindicatele şi organizaţiile profesionale

Art.109  PCR, ca partid creat pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, întreţine relaţii strânse cu sindicatele şi organizaţiile profesionale, ca forme organizate de promovare a intereselor  profesionale şi sociale ale acestora în raport cu patronatele. Aceste relaţii au la bază principiile: solidarităţii, unităţii şi a interesului comun, asigurarea bunăstarea oamenilor muncii, prin obţinerea de venituri juste în raport cu munca și activitatea utilă, societății, prestată.

Art.110  PCR va acorda o atenţie deosebită oamenilor muncii neafiliaţi la sindicate sau alte organizaţii muncitoreşti prin crearea de cluburi pentru muncitorii din industrie şi agricultură, ţărani, intelectuali şi alte categorii sociale.

Capitolul VI.

Sursele de finanţare şi administrarea patrimoniului

A.Sursele de finanţare
Art.111  Sursele de finanţare ale PCR sunt:
a)            cotizaţiile membrilor de partid;
b)           donaţii şi legate;
c)            venituri provenite din activităţi proprii, dobânzi și alte venituri potrivit legii;
d)           subvenţii de la bugetul de stat.

Art.112  Operaţiunile de încasări şi plăţi se realizeză prin conturi în lei şi valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii. Pot avea conturi proprii şi organizaţiile judeţene şi locale, dar numai cu avizul CPEx.

Art.113  Cuantumul cotizaţiei, repartizarea şi utilizarea acestuia se stabilesc prin hotărâri ale CPEx. Pentru anumiţi membri ai săi, parlamentari şi alţi demnitari care deţin funcţii în administraţia centrală şi locală, obţinute prin sprijinul partidului, cuantumul cotizaţiei acestora este stabilit în funcţie de veniturile obţinute din aceste funcţii.

Art.114  Evidenţa mijloacelor materiale şi financiare ale partidului, precum şi gestionarea lor, se organizează conform legilor în vigoare şi a instrucţiunilor emise de CPEx.

B. Administrarea patrimoniului
Art.115  PCR deţine bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii sale. Administrarea acestora revine organelor executive ale partidului, în conformitate cu normele aprobate de Comitetul Central.

Art.116 Comitetul Politic Executiv al PCR  numeşte, pe perioada campaniei electorale locale, parlamentare şi prezidenţiale,  un mandatar financiar, în condiţiile legii

Capitolul VII.

Dispoziţii finale şi tranzitorii  

Art.117  Activitatea PCR se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii partidelor politice şi a prezentului Statut.

Art.117 Statutul şi Programul politic sunt elaborate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi adoptate de către Adunarea Generală  a Comitetului de reorganizare a PCR.  Iniţiativa modificării acestora, până la înregistrarea partidului în Registrul Partidelor Politice, aparţine Biroului Executiv.

Primul Congres al PCR va avea loc în cel mult 90 de zile de la data hotărîrii judecătoreşti, rămasă definitivă, de aprobare a cererii de înregistrare a Partidului Comunist Român în Registrul partidelor politice din România.

Art.118  PCR are propriile organe de presă(publicaţii). Organul de presă central al partidului este ziarul ,,Scânteia’’ . Organizaţiile judeţene şi locale pot avea propriile publicaţii.

Publicaţiile partidului trebuie să exprime doctrina şi punctele de vedere ale partidului, adoptate de organele sale de conducere.

Art.119  Legătura partidului cu mass-media, atât la nivel central cât şi local, se asigură prin Biroul de presă al partidului subordonat Comitetului Politic Executiv.

Art.120  Horărîrea de convocare a Congresului PCR se ia cu cel puţin 30 de zile inainte de data desfăşurării acestuia.

Art.121   Schimbarea caracterului de partid marxist(comunist) al PCR atrage desfiinţarea acestuia.

Art.122 Lichidarea patrimoniului partidului se poate face numai după aprobarea hotărârii de autodizolvare, conform legilor în vigoare.

Art.123  La Conferinţele judeţene şi al mun. Bucureşti precum şi la Congresul partidului pot participa ca invitaţi, parlamentari, demnitari de stat, primari, viceprimari ai altor partide şi formaţiuni politice, personalităţi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, ale sindicatelor şi reprezentanţi ai organizaţiilor şi partidelor politice din afara ţării cu care PCR are legături.

Art.124   Până la primul Congres, conducerea partidului este asigurată de   Comitetul de reorganizare, Biroul Executiv și Președinte.


Aprobat în Adunarea Generală de constituiré a Comitetului de Reorganizare din 27 martie  2010 – București

Go To Top